Al cincilea summit pe tema refugiaţilor din ultimele luni s-a desfăşurat la Valleta, în capitala Maltei. Peste 60 de lideri europeni şi africani s-au reunit pentru a discuta despre cum să oprească valul migrator şi să combată traficul de persoane. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis.
Principalul rezultat al reuniunii a fost crearea unui fond de susţinere destinat Africii, în valoare de 1,8 miliarde de euro. Africanii promit să dea o mână de ajutor în criza migraţiei, dar pun condiţii. Ei cer ca Europa să le garanteze „canale de migraţie legale”. Adică accesul la vize turistice, de muncă sau studiu, solicitări cărora statele UE încă nu le-au dat curs.
"Uniunea Europeană lucrează la unele propuneri în acest domeniu şi le va prezenta în următoarele luni. Aici ne concentrăm pe stabilirea unei agende comune în toate aspectele, de la combaterea traficanţilor până la misiunile de salvare din deşertul Sahara şi Marea Mediterană", a spus Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini.
După ce Suedia a reintrodus controalele la graniţe, iar Slovenia a început şi ea să ridice un zid, liderii europeni avertizează că spaţiul de liberă circulaţie Schengen este în pericol.
"Salvarea spaţiului Schengen este o luptă contra cronometru şi suntem hotărâţi să câştigăm această luptă", a declarat Donald Tusk, președintele Consiliului European.
Peste 750.000 de refugiaţi şi imigranţi au intrat în Uniunea Europeană, doar anul acesta. Controversatul premier Viktor Orban crede că valul de refugiaţi este parte a unui complot, pentru a umple Europa de votanţi de stânga.
"Migraţia este văzută ca o oportunitate. Toate indiciile şi experienţa sugerează că majoritatea copleşitoare a acestor migranţi va vota pentru stânga odată ce aceştia vor deveni cetăţeni, astfel încât viitorii votanţi de stânga sunt importaţi în Europa", a spus Orban într-un interviu acordat presei elveţiene.
Tot din Ungaria vin şi alte propuneri extreme. Neo-naziştii partidului maghiar Jobbik spun că România va deveni următoarea rută a refugiaţilor. Ei au cerut Guvernului de la Budapesta să ridice un gard de sârmă ghimpată de-a lungul întregii graniţe de 453 de kilometri cu România.
