Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Aceste condiţii au fost negociate în mod detaliat cu liderii ţărilor central şi est-europene.
Clauza privind limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor străini va putea fi activată oricând în următorii şapte ani, dar unui singur individ i se va putea aplica cel mult patru ani, în mod gradual.
Limitarea alocaţiilor copiilor angajaţilor străini care lucrează în Marea Britanie se va face prin indexarea la nivelul veniturilor din ţara de origine a imigrantului. Pentru actualii solicitanți, în număr de 34.000, regula se va aplica din 2020, iar pentru cei viitori, imediat ce noile legi vor fi adoptate.
Conform ziarului The Guardian, Marea Britanie va fi singurul stat UE care va avea dreptul la reglementări financiare speciale impuse de Uniunea Europeană.
Regatul Unit va putea să folosească o clauză de urgență pentru a proteja politicile din City of Londin, districtul financiar.
În plus, tratatele UE vor fi modificate pentru a preciza că Marea Britanie nu trebuie să se angajeze într-o integrare profundă, precum celelalte state.
Conform acordului, Marea Britanie nu va mai avea dreptul de a negocia alţi termeni în relaţia cu Uniunea Europeană. Termenii relaţiei de apartenenţă a Marii Britanii la Uniunea Europeană nu vor fi modificaţi nici măcar dacă cetăţenii britanici vor vota la referendum pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.
Iohannis explică ce a obținut România
Președintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că cetățenii români care lucrează în Marea Britanie în prezent nu vor fi afectați de deciziile luate la Consiliul European de la Bruxelles, punctând că România a obținut la negocieri ca solicitările de restricționare a liberei circulații să se facă în baza unor justificări solide, scrie Agerpres.
El a precizat că discuțiile de la Consiliul European au fost foarte dificile, subiectele importante fiind statutul Marii Britanii în UE și criza migrației.
"S-a ajuns la un acord în relația dintre Marea Britanie și UE. (...) Pentru România subiectul beneficiile sociale și libera circulație a lucrătorilor a avut o importanță majoră. Am cerut ca acordul să respecte pe deplin drepturile cetățenilor români și care lucrează în Marea Britanie", a spus Iohannis, la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European.
El a adăugat că la reuniunea Consiliului s-a decis crearea a două mecanisme în cazul Marii Britanii, unul fiind de salvgardare prin modificarea ulterioară a legislației europene, care va limita accesul cetățenilor UE la o categorie restrânsă de prestații specifice necontributive, prestații specifice numai pentru această țară.
"Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetățenilor UE și care are un caracter excepțional. Va putea fi aplicat pe o perioadă de timp de maximum șapte ani. Cetățenii români care lucrează deja pe piața de muncii în Marea Britanie — atenție, foarte important — nu vor fi afectați de mecanism. Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii în Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului, dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune și suntem foarte bucuroși că negocierea a dat acest rezultat", a spus șeful statului.
El a precizat că al doilea mecanism va permite Marii Britanii să indexeze alocațiile pentru copii rămași acasă ai lucrătorilor altor state membre ale Uniunii, punctând că și în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu și ține cont de diferențele dintre statele membre.
"Marea Britanie va putea aplica indexările pentru cererile de alocații care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important pentru lucrătorii UE stabiliți în Marea Britanie care primesc deja alocații pentru copii rămași acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020. (...) Aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ", a mai spus Iohannis.
Șeful statului a subliniat că mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocațiile pentru copii la alte prestații sociale.
"România a obținut în cursul negocierilor amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricționare a liberei circulații a persoanelor în conformitate cu articolul 45 al Tratatului UE vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important, fiindcă astfel vor fi evitate situații în care se iau decizii pur politice fără o motivație foarte serioasă. România a obținut acest lucru prin negocieri foarte aplicate și foarte bine pregătite altfel decât alții care au vorbit poate un pic mai mult și au obținut probabil ceva mai puțin", a conchis președintele Iohannis.
Cameron: Am obținut un statut special pentru Regatul Unit
Premierul britanic David Cameron a declarat vineri seară că a obținut un acord ce acordă Regatului Unit "un statut special în Uniunea Europeană", la sfârșitul unui summit crucial la Bruxelles asupra problemei "Brexit", ieșirea Marii Britanii din UE, notează Agerpres.
"Am negociat un acord pentru a da Regatului Unit un statut special în Uniunea Europeană", a anunțat pe Twitter prim-ministrul britanic, la scurt timp după oficializarea acordului de către președintele Consiliului European Donald Tusk. Cameron va apăra acest acord în fața consiliului său de miniștri începând de sâmbătă, notează AFP.
Printre altele, prim-ministrul britanic a anunțat că va recomanda menținerea Regatului Unit în UE în timpul campaniei pentru referendum, după un compromis la care a ajuns la Bruxelles cu omologii săi europeni asupra reformelor cerute de el.
"Eu cred că acest lucru este suficient pentru a recomanda ca Regatul Unit să rămână în UE", a declarat Cameron în fața presei.
Premierul David Cameron probabil va organiza referendum pe tema menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană pe 23 iunie.
Criticii săi, mai eurosceptici decât el, au criticat însă acordul obținut, pe care l-au catalogat drept gol de conținut.
