În satele de pe Valea Mureșului, oamenii denumeau sărbătoarea „Pricopul” pentru că, spuneau ei, „astăzi se ”pricopsește” grâul de vară”. Ei aveau credința că în această zi nu se lucrează pentru că: „Sfântu' și slugile sale lupii le vor răpi copiii iar pe cășile lor or da cu tunet și foc”.
In tradiția populară, Sfantul Pricopie este cinstit pentru că veghează coacerea semănăturilor, apără recoltele și casele de fulgere, trăsnete și grindină. Tot el ar avea puterea de a face câmpurile să rodească, iar grindina o transformă în picături de apă înainte de a cădea pe pamânt.
Pentru a nu îl supăra pe Sfânt, femeile făceau pâine și colăcei pe care-i împărțeau copiilor pentru a nu avea boli tot timpul anului. O parte din colacii copţi se lăsau în holdă, drept ofrandă Sfântului Pricopie, pentru ca grânele să nu se usuce înainte de vreme.
Colăceii Pricopului – rețetă
Se face un aluat de paine simplă, albă conform retetei de aici sau se poate face aluatul conform retetei de mai jos:
Ingrediente:
· 1 kg. făină cernută
· 1 cub Drojdie
· ½ l apă
· Sare
· 1 ou pentru uns colăceii
Preparare:
Se face o plămădeală din 2-3 pumni de făină de grâu 000 cu drojdie înmuiată în apă călduță. Se amestecă bine până se face o cocă subțire care se lasă la dospit, la căldură.
După ce dospește plămădela și a crescut, se pune în făina cernută și se frământă bine, înmuindu-se cu apă călduță.
Când aluatul e fământat bine, se acoperă cu ceva gros și se pune pe cuptor, la căldură, să dospească 1-2 ore, până ce a crescut dublându-și volumul.
După ce aluatul a dospit, se pune pe o masă presărată cu făină, se taie bucăți cât mâna sau mai mari (în funcție de cât de mari se doresc colacii) și se fac niște funii lungi.
Aceste funii se împletesc în 2, 3, 4 etc. dar pot fi și neîmpletiți, obținându-se o formă circulară.
Colăceii au dimensiuni mici, având circumferința unei căni și greutatea de 0,28 kg, 0,6 kg sau 0,9 kg.
Tradiții și obiceiuri identificate și promovate în cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura și tainele pâinii”.
